Infectia concomitenta VHB/VHC sau VHB/VHD sau VHB/HIV
| Mesaj | Autor |
|---|
Trimis: Thu May 15, 2008 8:25 am Titlul subiectului: Infectia concomitenta VHB/VHC sau VHB/VHD sau VHB/HIV
Sursa: http://www.springerlink.com/content/b66l438060nutn02/
Infectia concomitenta VHB /VHC sau VHB/VHD sau VHB/HIV – abordare terapeutica curenta
Coinfectia cu virusul hepatic C (VHC), cu virusul hepatic D (VHD) sau cu virusul imunodeficientei umane (HIV) a hepatitei cornice B (VHB) pare sa duca la cresterea riscului unor boli de ficat progresive inclusiv a cirozei hepatice sau a carcinomului hepatocelular.
Exista un procent de 10% de aparitie a infectiei cu virusul hepatic C (VHC) in hepatita cronica B sau hepatita cronica B + D. Evidenta serologica a unei expuneri anterioare la virusul hepatic B se gaseste in mai mult de 80% din pacientii HIV pozitivi in grupul cu risc ridicat. De notat faptul ca virusul cel mai recent obtinut va incerca sa suprime virusii deja existenti. Daca infectia cu virusul hepatic B s-a facut la nastere sau in perioada de inceput a copilariei, de obicei virusul C (VHC) este dominant si poate suprima sau chiar elimina virusul B (VHB) si virusul D (VHD). Mai putin frecvent se intimpla ca virusul B sau virusul D sa suprime virusul C. Se accepta de toata lumea ca virusul dominant trebuie identificat pentru a se putea lua deciziile de tratament potrivite.
Studiile in care s-a folosit interferon standard (IFN) pentru a trata pacientii cu coinfectie VHB/VHC cu virusul C dominant au aratat un raspuns virologic scazut. Dar doze mai mari de interferon (IFN) au demonstrat o rata de raspuns mai buna. Terapia combinata cu ribavirina si interferon standard (IFN) sau interferon pegylat poate duce la o rata de eliminare a virusului sustinuta, comparabila cu a celor infectati doar cu virusul C (VHC). Din contra, pentru pacientii cu virusul B dominant in coinfectii o abordare mai buna pare sa fie combinarea interferonului cu lamivudina in loc de ribarivina. In completare, pentru pacientii cu infectie concomitenta cu virusul B si virusul D interferonul pare sa fie cel mai eficace agent. Totusi, eficacitatea interferonul este legata de doza luata. Doze mari de interferon (9 MU de trei ori pe saptamina) si o perioada de tratament mai lunga (cel putin 2 ani) au aratat ca se poate obtine un raspuns virusologic adecvat.
La pacientii cu infectie concomitenta cu virusul B si virusul HIV, tratamentul impotriva virusul B ar trebui luat in considerare pentru toti pacientii cu o boala a ficatului, indiferent de numarul de celule CD4. La pacientii care nu necesita un tratament antiretroviral, tratamentul pentru hepatita VHB ar trebui sa se bazeze preferential pe interferon, adefovir si telbivudina.
In contrast, la pacientii cu numarul de celule CD4 < 350 celule/μl sau cei care déjà fac un tratament antiretroviral, agentii cu activitate dubla impotriva VHB si HIV sint preferati. In present, nu exista o evidenta a unui tratament sufficient de eficace pentru a putea face recomandari de tratament pentru pacientii cu infectie dubla VHB/VHC sau VHB/VHD sau VHB/HIV. Studii ulterioare bine puse la punct, la o scara mai mare sint necesare pentru a elucida rolul diferitelor diete sau combinatii de tratament pentru infectia virala duala.
_________________
Ella
Sursa: http://www.springerlink.com/content/b66l438060nutn02/
Infectia concomitenta VHB /VHC sau VHB/VHD sau VHB/HIV – abordare terapeutica curenta
Coinfectia cu virusul hepatic C (VHC), cu virusul hepatic D (VHD) sau cu virusul imunodeficientei umane (HIV) a hepatitei cornice B (VHB) pare sa duca la cresterea riscului unor boli de ficat progresive inclusiv a cirozei hepatice sau a carcinomului hepatocelular.
Exista un procent de 10% de aparitie a infectiei cu virusul hepatic C (VHC) in hepatita cronica B sau hepatita cronica B + D. Evidenta serologica a unei expuneri anterioare la virusul hepatic B se gaseste in mai mult de 80% din pacientii HIV pozitivi in grupul cu risc ridicat. De notat faptul ca virusul cel mai recent obtinut va incerca sa suprime virusii deja existenti. Daca infectia cu virusul hepatic B s-a facut la nastere sau in perioada de inceput a copilariei, de obicei virusul C (VHC) este dominant si poate suprima sau chiar elimina virusul B (VHB) si virusul D (VHD). Mai putin frecvent se intimpla ca virusul B sau virusul D sa suprime virusul C. Se accepta de toata lumea ca virusul dominant trebuie identificat pentru a se putea lua deciziile de tratament potrivite.
Studiile in care s-a folosit interferon standard (IFN) pentru a trata pacientii cu coinfectie VHB/VHC cu virusul C dominant au aratat un raspuns virologic scazut. Dar doze mai mari de interferon (IFN) au demonstrat o rata de raspuns mai buna. Terapia combinata cu ribavirina si interferon standard (IFN) sau interferon pegylat poate duce la o rata de eliminare a virusului sustinuta, comparabila cu a celor infectati doar cu virusul C (VHC). Din contra, pentru pacientii cu virusul B dominant in coinfectii o abordare mai buna pare sa fie combinarea interferonului cu lamivudina in loc de ribarivina. In completare, pentru pacientii cu infectie concomitenta cu virusul B si virusul D interferonul pare sa fie cel mai eficace agent. Totusi, eficacitatea interferonul este legata de doza luata. Doze mari de interferon (9 MU de trei ori pe saptamina) si o perioada de tratament mai lunga (cel putin 2 ani) au aratat ca se poate obtine un raspuns virusologic adecvat.
La pacientii cu infectie concomitenta cu virusul B si virusul HIV, tratamentul impotriva virusul B ar trebui luat in considerare pentru toti pacientii cu o boala a ficatului, indiferent de numarul de celule CD4. La pacientii care nu necesita un tratament antiretroviral, tratamentul pentru hepatita VHB ar trebui sa se bazeze preferential pe interferon, adefovir si telbivudina.
In contrast, la pacientii cu numarul de celule CD4 < 350 celule/μl sau cei care déjà fac un tratament antiretroviral, agentii cu activitate dubla impotriva VHB si HIV sint preferati. In present, nu exista o evidenta a unui tratament sufficient de eficace pentru a putea face recomandari de tratament pentru pacientii cu infectie dubla VHB/VHC sau VHB/VHD sau VHB/HIV. Studii ulterioare bine puse la punct, la o scara mai mare sint necesare pentru a elucida rolul diferitelor diete sau combinatii de tratament pentru infectia virala duala.
_________________
Ella